Îmi place linistea. Pentru ca o pot modela cum vreau eu. E ca plastilina. O poti modifica dupa cum iti arde, se inmoaie in functie de temperament, se pietrifica in functie de ambient, isi manifesta taria si e indistructibila. E maleabila, e, pana la urma, cum vreau eu sa fie.
Pe mine una nu ma deprima. E buna atunci când suferi. Te hranesti din ea, te descarci pe ea, strigi pentru a o sparge. Linistea e pur si simplu acolo si te asculta. Te priveste cu ochii mari, te întelege. Te consoleaza. E mai buna decât orice altceva. Linistea plânge deodata cu tine, e pur si simplu a ta.
E buna atunci când esti fericit. Linistea te întelege, te insoteste, zâmbeste dupa zâmbetul tau, danseaza cu tine, te asculta când tipi, când plângi de bucurie. Nu se aude niciun sunet, si astfel ai auzit tot ce vroiai. Te-ai auzit pe tine. Poate de mai multe ori daca te-a ajutat si incaperea astfel incat sa se nasca ecouri. Se exprima prin tine.
E buna când esti indiferent. E atât de tacuta, e liniste, e ceea ce trebuie sa fie. Fara sa faca nimic, e exact ce ai nevoie, e indiferenta prin fire.
Pacat ca putini apreciaza linistea, e plin de obsedati dupa zgomot. Se drogheaza cu zgomot, fac zgomot, nu stiu sa traiasca in armonie cu linistea. Sunt niste prosti hiperactivi, ei nu stiu ca linistea e cel mai bun lucru care s-a întâmplat vreodata si care de altfel, e nemuritoare, chiar daca altii o perturba.
Linistea e exact ce esti tu, e ceea ce vrei tu sa fie. Linistea e ce ai vrut sa devii si nu ai reusit niciodata, e pentru tine.
Linistea e totul, într-un singur cuvânt. De ce? Pentru ca e acolo, pretutindeni, peste tot.
N-ai inteles nimic din tot ce-am vrut sa spun, nu?
Crezi ca aberez?
Bine. Atunci taci!
Pe mine una nu ma deprima. E buna atunci când suferi. Te hranesti din ea, te descarci pe ea, strigi pentru a o sparge. Linistea e pur si simplu acolo si te asculta. Te priveste cu ochii mari, te întelege. Te consoleaza. E mai buna decât orice altceva. Linistea plânge deodata cu tine, e pur si simplu a ta.
E buna atunci când esti fericit. Linistea te întelege, te insoteste, zâmbeste dupa zâmbetul tau, danseaza cu tine, te asculta când tipi, când plângi de bucurie. Nu se aude niciun sunet, si astfel ai auzit tot ce vroiai. Te-ai auzit pe tine. Poate de mai multe ori daca te-a ajutat si incaperea astfel incat sa se nasca ecouri. Se exprima prin tine.E buna când esti indiferent. E atât de tacuta, e liniste, e ceea ce trebuie sa fie. Fara sa faca nimic, e exact ce ai nevoie, e indiferenta prin fire.
Pacat ca putini apreciaza linistea, e plin de obsedati dupa zgomot. Se drogheaza cu zgomot, fac zgomot, nu stiu sa traiasca in armonie cu linistea. Sunt niste prosti hiperactivi, ei nu stiu ca linistea e cel mai bun lucru care s-a întâmplat vreodata si care de altfel, e nemuritoare, chiar daca altii o perturba.
Linistea e exact ce esti tu, e ceea ce vrei tu sa fie. Linistea e ce ai vrut sa devii si nu ai reusit niciodata, e pentru tine.
Linistea e totul, într-un singur cuvânt. De ce? Pentru ca e acolo, pretutindeni, peste tot.
N-ai inteles nimic din tot ce-am vrut sa spun, nu?
Crezi ca aberez?
Bine. Atunci taci!
