dialog.

-Ma iubesti?!
-Nu stiu... Daca sunt incapabila sa simt?
-Imposibil!
-Vreau sa ma indragostesc de tine…
- Fa-o! Ce te impiedica?
-Nu pot! O sa ma indragostesc de distanta ce ne desparte. M-as indragosti de minciuni: de felul cum ne ascundem de lume, cum ne chinuim…Noi suntem impreuna..si in acelasi timp separati..
-O sa vina si vremea noastra.
-Nu intelegi ca nu stiu sa ma indragostesc de tine? O sa ma indragostesc de cum dispari din bratele mele si cum apari chiar inainte sa mi se faca dor. O sa ma indragostesc de jocul pacatos, nu de noi! O sa ma indragostesc de ideea de a ma indragosti. O sa ma indragostesc de flacara ce se va naste inevitabil. O sa ma indragostesc de gandul ca te gandesti la mine...ca ma visezi. Nu mai vreau sa tin toata dragostea in mine…
-Elibereaz-o!
-Nu pot!
- De ce iti este teama…?!
-Nu mi-e teama. In cel mai rau caz o sa-mi frangi inima, o sa sufar, dar o sa-mi revin… dupa o perioada indelungata in care o sa.mi simt sufletul sugrumat in franghii. Nu e placut sa vrei sa te indragostesti si sa nu ai de cine…
-Stii prea bine ca tu esti ratiunea mea de a trai…
-Oare? Inainte mi-o spuneai si simteam. Dar nu-mi mai spune nimic… daca n-o simti nu vreau s-o aud...nu vreau sa mai aud nimic.
-Continui sa traiesc, iar tu, tu esti undeva acolo, luceafarul ascuns printre visele mele… Ascunsa undeva sa-mi dea putere, inca te iubesc. Acum mi se pare ca traiesc, dar doar ma misc… undeva in mine am nevoie de tine sa ma trezesc. Cheama-ma la tine… Trezeste-ma...
-Invata`ma sa te iubesc!

0 Response to "dialog."