holograma.[part.II]


era o lumina de dupa-amiaza duminicala, cu soare care pare si el mai curand la plimbare decat la lucru. tremur toata.perdelele lasate mi-au turnat otrava in sange.
dungi ascutite de umbra imi navaleau chipu-mi desfigurat, lipsit de aura ce ma invaluia pana nu demult.nu ma recunosteam.respiram si de fapt suspinam.cearcanele adanci imi tradau starea de'bine'.se vede ca n-am dormit de o saptamana`ncoa.
odata stateam in acelasi pat,dar ii simteam palmele fine mangaindu-mi corpul.

era de vis.era raiul pe pamant.un seism puternic mi-a transformat viata intr-un calvar,intr-un dezastru continuu, un iad in care abia mai pot respira,apasata fiind de caldura mortala ce ma apasa. si-mi traiesc viata.nu ma mai surprinde nimic.

suna telefonul.
[ei uite ca de data asta m-am inselat:D.ce-o mai fi si de data asta?]
si raspund evaziv.

-da?!
-buna puiule..stii..m am gandit mai bine..mi am dat seama cat de mult imi lipsesti.
[ma luminasem la fata.sa-i zic si eu ca-i simt lipsa?]
-nu stiu ce sa zic..e cam tarziu acum.nu crezi?
-nu e tarziu.e 4 dupa`amiaza.
[acelasi ton.]
-totusi..s au spus prea multe.au trecut 5 saptamani. imi e bine asa.
[da de unde!:-j]
-stiu.am fost un prost.am incercat sa obtin ceva mai bun.dar nu se poate.esti fiinta vitala pentru mine.
[amutisem.]
-pai..
-pot sa vin sa te vad?macar cateva minute.te rog.nu mai pot asa.
-in regula.te astept la mine intr-o ora.

dupa o ora bate la usa.il las sa intre.

se repede la gatul meu.ma strange tare in brate si ma saruta,tragandu-ma de par.stia ca-mi place.un fior imi strabate intregul corp.
intram in camera.amandoi tacuti.in patul de langa draperiile de culoarea gutuii.
n-am rezistat.ii ridic usor tricoul larg cu imprimeu cauciucat.imi plimb palmele pe langa corpul lui si ii soptesc la ureche:
'mi-a fost dor de corpul asta.vreau sa facem dragoste.'
totul a decurs de la sine.in asternuturile`mi albe s-a impregnat din nou parfumul lui.am trait cele mai frumoase ore din viata mea.ma invelesc si eu intr`un cearceaf si ma duc sa-i pregatesc o cafea si niste paine prajita.
ma intorc si patul era neatins.nicio haina pe jos.toate la locul lor. cheile insa nu erau in usa. un posted era cazut jos.
'nu veni dupa mine.mi-am dat seama ca nu te merit. imi pare rau ca a a iesit asa.nu te voi uita niciodata.'
si din nou imi zic..:
'sunt o holograma..'

si tine minte!exista imagini care nu pot fi uitate cu usurinta!

0 Response to "holograma.[part.II]"